Pute. Pute rau. In orice mod vreti voi sa va ganditi aveti dreptate: La figurat, pute pentru ca netul nu se gaseste unde ar trebui sa se gaseasca – acolo unde vrei tu – ci unde vor ei sa se gaseasca. De obicei for a fee. Fee my ass, doar n-am baut gaz. Jidovii astia din hotel (huoo Ramada) vor 2.5 eur pe ora ca sa-ti dea net in camera. Pentru un calculator. Le-am propus niste exercitii de respiratie evident. La propriu pute pentru ca orasul tot consuma sea-food. Sunt cel putin 10 grade in plus fata de acasa, e umed si senzatia continua e ca esti intr-o jungla de mangrove.

Care e shparla pe aici:

Tata, am impresia ca astia mananca tot ce atarna, pluteste sau se taraie pe terra. Un bulevard intreg am vazut taraba langa taraba si toti expuneau caracatita pisata / uscata / fiarta / cenusa, etc, creveti, raci, cai de mare, toate cacaturile din balta lor de aici. Dupa aia tot felul de viermi deep fried si inca cateva pungi cu dracu’ mai stie ce. Toata treaba alterneaza drastic de tot: de la zgarie-nori super moderni pana la zgarie-nori in care baietii isi usuca toalele pe balcon pana la ultimul etaj. Majoritatea autobuzelor si toate tramvaiele sunt double-decker iar in unele zone (Mong Kok) e ca in filmele alea din 80 cu triade si jackie chan: MEGA forfota in strada pana pe la 1-2 noaptea, reclame luminoase din toate partile, o gramada de shop-uri de electronice, toale, incaltaminte, gentute, fast-food-uri. 7Eleven e peste tot, din statii de metrou pana in ultima strada din ultimul district. Un fel de Luca multiplicat cu cate strazi sunt in Brasov, alimentara cetateanului. De acolo iti iei cola la 3 noaptea, sandwich-uri preparate, tigari, baterii de nikon si pufuleti cu gust de calut de mare. By the way: chinese food nu e ceea ce mancam noi acasa. Acasa e lux.

Cat costa franzela.

Am zis, orasu’ e clar mai scump decat mainland China dar daca esti atent e abordabil, la un moment dat chiar mai ieftin decat Europa. Moneda lor e HKD, dolar hong kong, care dolar se invarte in jur de xx euro (unde xx se calculeaza prin regula de 3 simpla. 1EUR = 11.377HKD). Pe la pranz prin niste cafenele (cafe Suzuki de exemplu) am ajuns pe la 80-100hkd/pers). In 7eleven treaba e mai ok. Mult mai ok.

Ce e de facut.

Blending cu atmosfera, clar, asta e de facut. Se transpira la greu, se miroase peste pe bulevarde inguste, se merge pe victoria peak (panorama a hong kong-ului), parcuri, shopping grupa mare, crowd surfing prin zone mega luminate, ferry pe victoria harbour iar cand va plictisiti – daca va plictisiti – zone de trekking gen Lantau Island (cu Big Buddha, Ngong Ping Village, sate pescaresti gen Tai O si temple buddhiste – Po Lin), Disneyland, Ocean Park sau plaje foarte high profile gen Repulse Bay. Cu asta, pus in alte cuvinte v-am cam descris in mare experienta noastra de aici, pentru ca maine urmeaza sa plecam

A, pentru c-am lasat la urma, de unde titlul post-ului. Well, ne-am dat seama ca Ovi are niste calitati uluitoare:
- poate ghici din trei incercari ora exacta. in orice moment al zilei.
- fiind intr-un metrou in miscare, legat la ochi, iti poate spune ce cladire e deasupra metroului
- tinand o harta in mana, din prima pipaire iti poate spune scala hartii
- pe orice strada oricat de laturalnica poate detecta pozitia oceanului dupa miros.
- in mall-uri poate emite sunete pe frecvente foarte joase. aceste sunete se lovesc de etichetele de preturi, intra in rezonanta si ii transmit informatii. Astfel Ovi cunoaste de la inceput cele mai bune magazine in care sunt reduceri.

Este evident faptul ca un nume atat de comun – ovidiu – nu reflecta nici pe departe calitatile fenomenale si inteligenta abisala de care dispune prin urmare am incercat sa gasim un nume care sa reflecte pe deplin  aceasta simfonie de abilitati. Nu am reusit. Propuneti voi?