Pe linie muzicala cea mai sinistra inventie e vallenato. Tata si e peste tot. Ce e vallenato: o tannenbaum cu catalin crisan. Trompete si acordeoane si jale si inima albastra in spaniola. Incerci sa te batzai, ti se pare ca ai prins ritmul, apare acordeonu’ care fute tot mojo-ul. Ok, prinzi acordeonu’, incerci din nou sa te batzai moment in care din neant apar trompetele. Ce trompete, tube frate. Horn englezesc. No, trompetele evident suna ca intr-o vopsitorie auto, ca nici alea n-au ritm. Dupa care corul: “ay ay, hombre difficile”. Ramane doar tuba cu sunet de mare. Asta e momentul in care in discoteca (in San Andres) vine fumul care acopera cele doua perechi de pe ringul de dans. Magnific. Sunt in delir, cer nota.

Si sa nu mai aud reggae. As juca geamparale pe mormantu’ lu’ Marley. Tata, unde e plaja e reggae. Momentele de respiro in care se mananca e un vallenato mai linistitor. Primele zile e bestial. Oa, vara. Oa palmier. Oa, peste cu banane prajite. Ce draguuut, oameni cu bratari. Dupa cateva zile incepi sa te intrebi cand pula mea schimba muzica (foarte des e acelasi cd). Dupa aia incep transpiratiile. Inca vreo 3 zile si incepi sa pui bananele prajite din nou in palmier, ca stau mai bine acolo.  Deja e stadiul in care iti faci transee ca sa ai avantajul terenului in lupta corp la corp cu vanzatorii de margele. Super la tropice. S-U-P-E-R.

Noroc cu intercalarea, insule, oras, insule, oras, chiar e un moment de respiro. Anyway, cu toate astea tot mai merge insula deci maine ne caram spre Curacao apoi Aruba. In Curacao se pare ca fac blatul in hotelu’ Howard Johnson, ca doar n-am baut gaz sa luam doua camere. Am luat doar una de 3 persoane, unde incap 3 intra si 5, doar am vazut eu ca e loc. Metoda de efractie e cat se poate de simpla, am folosit-o la greu in San Andres in hoteluri de 5 stele ca sa merg sa ma cac, ca meritam un treat. Cheia e atitudinea. Cat mai turist idiot posibil. Ochelari de soare, sapca, capu’ inainte, raspunzi la salut rapid, in trecere. Daca te intreaba ceva raspunzi in franceza. Renunta repede, te lasa. De notat.

Anyway, sunt si poze noi (si Cartagena si Rosario, insula Baru):

cities.nouauzina.ro/flash/

Sho pe Mozilla.

O cafenea excelenta e Cafe del Mar. Pusa sus pe ziduri cu vedere la mare are muzica bestiala, briza, canapele rotunde si niste finute preturi de Monaco. Seara incepe muzica loud, apar baietii in alb cu sau fara escorte (bestial imbracate, picioare pana in gat) si o plaja variata de panarame. Astea clar sunt de 2 feluri: alea care ziua mananca doar langosi si alea care fac deep sea fishing si nu par sa fumeze Viceroy.

Restaurantele din piatete sunt iar excelente. Ce e mai misto aici e forfota. Puzderie de mese asezate in toata piata si toti, dar absolut toti/toate hostesele/chelnerii te cheama la ei. Chemat e putin zis, in 2 secunde oamenii unesc mese, pun tacamuri si te cheama sa te asezi. Apuci sa te pui la o masa si apar instant VANZATORII. Iar margele, iar unii cu ghitari, iar aromatico, iar clowni. Roiuri, la un moment dat astepta unii dupa altii ca sa te acceseze. Noroc de faptul ca e destul de usor de scapat de ei.

Maine mergem pe Rosario Islands, Baru, Playa Blanca. Pana una alta mai pun niste poze pe cities.nouauzina.ro/flash

Va pup.

si din nou mi-am amintit de baietii cu autobuzele. frate, psihopati. era unu’ acum o zi, sa mor eu ca ala nu parea sa fi condus decat pe mare pana atunci. a intrat de vreo 2 ori in sant cand numara sa dea restul, asta pe la 90-100 la ora (santul = la 1m de mare, autobuzul = o fieratanie ruginita). a. da’ avea frane. ori frane ori se bloca motorul brusc, naiba sa-l ia, ca ne tineam de manere ca de teleschi.

l-am intrebat pe baiatul care are casa, un tip super de treaba cam cum se ia permisul pe aici. asta senin se uita la noi: “-cum adica cum se ia? se completeaza un formular. -pai pula mea, teste? -teste de?”. e clar sper.

ies, ma duc sa investighez o chestie ciudata. toti columbienii cara cu ei niste cutii lungi -1 metru- si subtiri pe care scrie bubble gum fruit flavour. tata, toti. cutii. 1m lungime. sincer chiar imi scapa ceva. vreau guma de-aia. plec.

ps. am uitat. deci astazi intr-un cadru ceremonial gainile grupului au naparlit. si-au schimbat penajul. cotcodacind usor, cu ochii inchisi si-au lasat capul in mainile dibace ale unei femei negru. aia a inceput sa le scuipe in par, sa indese margele, sa le impleteasca model cosurile noastre de rachita. rezultatul super misto, un fel de rasta-ganja foarte funky-chic. aye loovez it. looka gooda. nicey.