fabrica* » USA 2007

Take California

amo — Mon, 08 Oct 2007 08:52:07 +0000

Graffiti and wallwear

amo — Mon, 08 Oct 2007 08:48:56 +0000

Pimpin’ San Francisco

amo — Mon, 08 Oct 2007 08:46:10 +0000

San Francisco, California baby!

amo — Sun, 07 Oct 2007 23:23:37 +0000

Domnii mei,

In sfarsit apuc sa scriu dupa o perioada destul de lunga. Evident, s-au intamplat multe.

San Francisco

Pai cum sa zic, adica ma rog, cum stau si ma uit la calculator adica eu stau si calculatorul e in fata prin urmare vad monitorul fara probleme, am fost primiti in SF ca niste staruri. Mai precis am fost asteptati in aeroport de catre *cough* o limuzina. Am mers ca rockstar-urile, pacat ca n-aveam blanuri pentru ca era unul din putinele momente in care ar fi meritat sa iesim din masina in stil. Ovi era pregatit, avea deja gura plina de aur si zambetul de Evenimentul Zilei.

Sankt Francisco e aaa, cum sa zic.. B-E-S-T-I-A-L. Orasul e full de galerii de arta, graffitti peste tot, haos din ala misto, oameni cu mult mai relax decat in Chicago, parcuri, masini hibride, activitate 24/7. Aici am bagat si cea mai buna pizza din viata mea intr-un loc numit Little Star. Frate, e un fel de cozonacel asa, naiba stie cum sa-l descriu. O tarta, corect. Da, e o tarta care dedesubt are aluatul pufos si deasupra are cam 2 cm de compozitie (in principal un sos de tomate super bun). RULES. Ca s-o luam cu inceputul, am picat aici joi (cred). Stam la Michael acasa, cred ca tot Feng Shui-ul casei s-a futut cand au aparut monstrii. Kim (prietena lui Michael) are o reteta de marijuana in scopuri terapeutice (ihi, e legal) prin urmare intelegeti motivul pentru care nu prea am scris seara. In mod special soiurile Jedi si Ingrid sunt deosebit de gustoase, am plecat la dus dupa si ma miscam prin baie ca R2D2. Calitate, trebuie sa invatam sa cultivam. Pula mea, daca aia au reusit sa aclimatizeze fasolea si noi o sa fim in stare. Am fost prin SFMoma (San Francisco Museum of Modern Art), prin Apple Store, plimbari prin Mission District (un loc cu mexicani, graffiti, alternative / popart) si (yooohooo) prin cel mai bestial loc pe care l-am vazut in ultimii ani – Castro District, zona gay din San Francisco. Bye SF Bay Area, hello San Francisco Gay Area Absolut demential, atatea magazine de jucarii adunate la un loc n-am mai vazut niciodata. Cuplurile gay (dinks – double income, no kids) sunt tintele perfecte pentru aia care le vand drept arta toate cacaturile scumpe cu draci. Normal ca daca am ajuns acolo trebuia sa mergem in cel mai gay restaurant. Super misto, n-am mai vazut atatia tipi amabili in viata mea. Instant au aparut si poantele: iesisem la o tigara afara si astia in urma “we’ve lost amo behind” sau cand venise chelnerul sa ne intrebe ce vrem raspunsul clasic “i don’t know shit” sau “I’m so gay that I poop rainbows”.

Alte lucruri misto sunt garage sales. Practic in weekenduri cate o familie sau un grup de familii organizeaza chestii din astea. Se impart in doua – estate sale (oamenii stau afara si vand) sau open house (intri in casa, te plimbi prin camere si intrebi de scoruri la orice vezi prin casa aia). Am ajuns si intr-un magazin de cd-uri mare cam cat 6-7 hard discount-uri puse cap la cap. ENORM. Cea mai mare problema acolo e cum sa gasesti muzica pentru ca sunt cred sute de mii de cd-uri / vinyl-uri. Ceea ce am luat e in post-ul anterior.

Aseara si azi dimineata am fost sa vedem oceanul, au o plaja super super mare numita simbolic Ocean Beach. Exact ca la noi, mai putin chioscurile si aia care vand porumb insa mult mai lunga si lata si faptul ca in apa am inteles ca ar fi rechini gen the great white. Acum suntem la John acasa in Palo Alto care pentru San Francisco e ceva gen Sacele pentru Brasov. Chestie absolut tipica de american suburb. Casa ideala cu vecini ideali, gradina in spate cu barbecue, copaci si terasa, cos de baschet in fata casei si masini parcate langa pajistea din fata.

Silicon Valley e destul de suspect. Arata super dezolant, nu e deloc as advertised. Din cand in cand cate un sediu de sticla in rest conducte, camioane vechi prin vreo parcare, un fel de depozite de jur imprejur, absolut nimic iesit din comun. Cica de fapt Silicon Valley e un fel de mit, de fapt totul s-ar intampla in San Jose care e un orasel undeva prin apropiere.

No, in rest toate bune. Hopefully in seara asta o sa reusesc sa pun si poze sus. V-am pupat.

Listuta

amo — Sun, 07 Oct 2007 16:15:15 +0000

absolut tot ce ziceam ca va iau e luat; rugati-va sa trec de vama

Mai departe am trecut printr-un magazin de muzica, am luat lista de jos.

Muzica

Jethro Tull – Songs from the Wood (vinyl)

Depeche Mode – Black Celebration (vinyl)

Depeche Mode – Some great reward (vinyl)

Depeche Mode – Speak and spell (vinyl)

David Bowie – Never let me down (vinyl)

Ramones – Pleasant (vinyl)

Kraftwerk – The man machine (vinyl)

David Bowie – Images 1966-1967 (vinyl)

The Godfather soundtrack (vinyl)

Depeche Mode – People are people (vinyl)

REM – Out of time

Cure – Wish

David Bowie – Outside

REM – Monster

Moby – 18

The best of Massive Attack – DVD cu toate video-urile

Bentley Rhythm Ace – [...]

Orbital – The midde of nowhere

Samael – Passage

Aphex Twin – Selected ambient works vol 2.

Kid Loco – Kill your darlings

Scorn – Gyral

Propellerheads – Decks and drums and rocknroll

The Chemical Brothers – Surrender

Scorn – Colossus

Massive Attack – Mezzanine

The Crystal Method – Vegas

Sneaker Pimps – Becoming X

Photek – Modus Operandi

The Future Sound of London – Accelerator

Moby – Play

Amon Tobin – Out from out where

Autechre – Gantz_Graf (DVD)

ZEN tv DVD (Ninjatune Recordings)

Enter the Dragon DVD (Experimental Video Compilation)

Leaving Chee kah goo

amo — Fri, 05 Oct 2007 00:24:08 +0000

Suntem in Midway airport in Chicago, avem zbor in aprox. o ora catre San Francisco. So, ce am facut de fapt aici si cum a decurs?
Pai ne-am jucat vreo 6 zile si am participat la Adobe Max 2007 NA. Seminarii, prezentari, hands-on sessions, informatie gramada in legatura cu ActionScript, Flex, Air, LiveCycle, Fireworks, Flash, After Effects, design general.

Atmosfera? O gramada de oameni stand pe jos cu laptop-uri in brate (stiu, suna a secta Moon), holuri largi, sali de training pline, mocangeala gramada (mic dejun, pranz, cina, sucuri, bere, cafea, vin, redbull). As fi vrut sa spun ca ne-am facut pula de beti dar nu, de data asta nu. Training-urile unele au fost bestiale, celelalte pierdere clara de timp. Pentru mine personal cele mai misto au fost cele cu Joshua Davis (mari, e tipul cu once-upon-a-forest, praystation, weworkforthem, etc). Omul e o legenda, voiam de mult sa-l vad. Dupa aia Aral Balkan (osflash, does this ring any bell?), carlos ulloa (papervision3d) si inca una din ele cu un tip caruia din pacate i-am uitat numele si care a tinut un training pe “building stunning applications with flex and cs3″. Genial, un training excelent. Tibi/Ovi au mai fost la Mike Chambers, Eric Natzke, Grant Skinner si alti cativa doctori pe care ii voi numi dupa ce primesc informatiile.

Viata prin Chicago. E misto, astia nu par speriati de bombe ca nemtii pe strada. Daca ii intrebi incep sa dea informatii si detalii pana te plictisesti. My style, wicked Faza e ca sunt putin prea organizati. Brother, astia nu stiu ce bestial e putin haos. Zambesc destul de idiot la orice si sa mor io, parca au masti cu smiley-uri. Frate, te uiti in stanga, ala zambeste. In dreapta, alalalt zambeste. Pula mea, parca sunt toti pe Prozac. Anyway, negrii sunt bestiali. Oameni mai directi ca astia eu n-am vazut. Tipa intre ei, se misca unduitor, nu zambesc de-ambulea, etc. Toata lumea poarta flip-flops pe strada de la un moment dat ziceam ca e Eforie Sud.

Shopping: BIG big update. Mi-am luat, ta da dam ta da dam tadam tadam ta da dam….. MacBook Pro, ladies & gentlemen. Micutul arata bestial si se misca excelent, de-abia astept sa vad cum merg pornurile pe el. Intel Core Duo 2.16, 2GB Ram, HDD 100, Video Ati X1600 cu 256MB Ram, Ecran 15,4 matte cu 1440×900 nativ, remote control. Yippeeeeee ! Sunt gaaay !! Hoorraaay!

ipod-uri inca nu v-am luat, am fost la apple store si cand sa le iau mi-au cerut ID la cardul de credit. Evident, nu aveam ID si nici cash la mine prin urmare tipa de la counter mi-a zis “ieti chiescarusu, muii ba” si m-a condus la toaleta sa-mi arate locul amenajat pentru laba. Iau din Sankt Francisco oricum. Nu muie, ipod-uri. Haha. Ce scuza misto. DE FAPT V-AM BAUT BANII BAAAAAAAAA, muhahahah!

Dupa cum ziceam, urmeaza zile deosebite in California. San Francisco, Orange County si poate un oras mai cochet din Mexic. Haha. Orasu’ cochet o sa fie ales pe criteriul calitatii si pretului. Cunoscatorii stiu la ce ma refer

V-am pupat copii!

Poze de ieri

amo — Tue, 02 Oct 2007 14:04:33 +0000

Adobe MAX 2007 NA

In drum spre camera, atenti vigilenti

Momente linistite intr-un hotel select – Palmer House Hilton Chicago

Adobe MAX 2007 (Joshua Davis – Praystation, Once upon a forest, ..)

Adobe Romania + Adobe Intl

Extreme fatigue

amo — Mon, 01 Oct 2007 13:53:52 +0000

Pozele in partea de jos a post-ului.

Kids (= copii in americana), am studiat piata imobiliara. Un apartament misto pe lakeside e cam 600.000, moment in care Tibi FaceFarmec a venit cu un plan de economisire. Daca economisim fiecare timp de doi ani cate 1000$ pe zi ne putem face vecini. Dar ma rog, sa incepem cu inceputul. Diminetile deja sunt standard: Subway (cel mai bun sandwich cu ton facut vreodata) si Starbucks (black cu crema de menta pentru mine si Latte pentru baieti). Primul caca pe care l-am facut afara din hotel in America de Nord a fost simbolic intr-un Apple Store. Si ce caca dodolontz, ui uiii, crapau matzele de ciuda jucandu-se cu el! Plutea micutul de ziceai ca e la olimpiada in proba de stafeta. Treaba cu plutitul se datoreaza faptului ca la americani toaletele sunt cu un sistem mai aparte: pline de apa. Cand tragi apa se goleste pana jos si apoi se umple din nou. Avantaje: nu te stropesti la touchy-touchy in momentul in care cacatelul sare cap in toaleta. Dezavantaje: te stropesti daca faci pipi ca baietii. Concluzie: toaletele americane au fost inventate de o tanti.

Booon, dupa o ora de stat prin Apple Store (unde in sfarsit am gasit net mocca) am luat-o per pedes inspre MCA – Museum of Contemporary Art. In drum erau unii care faceau promotie si dadeau energizante gratuit dintr-un camion cu gheata. Am baut 1 litru jumate. Muzeul in sine e misto, m-a incantat la nebunie o faza in care era o camera plina de vinyl-uri pe jos pe care calcai. Ceva gen esti deasupra muzicii. Nu, Spata, nu se puteau lua, erau lipite. La sfarsitul turei prin muzeu am dat de shop unde am intrat in fibrilatii: o librarie plina de carti, reviste, dvd-uri numai cu design, logotype, foto (araki, avedon, friedlander, ..), ilustratii, typography, advertising si tot ce va mai trece prin cap. O alta ora si acolo. De ce naiba astia de la noi nu sunt in stare sa faca asa ceva?? Iesind de acolo am vazut una dintre cele mai cracanate tipe pe care le-am vazut in viata mea. Impresia noastra era ca ori era oparita intre picioare ori era cowboy care isi usca strampii pe butoi. Serios, parca era un compas Parker, un tip ar trebui sa intre prima data ca prin anvelopa ca apoi sa se poata iubi cu ea. Greu, pe cuvantul meu.

Ne-am revenit din soc si am plecat la masa. Ziua dlui Cosma (la multi ani din partea redactiei) care a primit un iPod nano cadou de la Fiu (El Lider Minimo, Cosma jr.) si ne-a invitat la un local cu specific. Cu orice specific, baietilor le era o foame mistuitoare. S-a rezolvat si aspectul acesta si am ajuns inapoi la hotel pentru a lasa prada (nu, nu Prada) si am plecat spre Sears Tower, cel mai inalt zgarie-nori din zona. Spectacol total, pozele urmatoare confirma.

Maine incepe Adobe Max 2007 si trebuie sa fim in picioare devreme. Va fi excelent, conferinta are ca speakeri oameni ca Joshua Davis (praystation, weworkforthem, once-upon-a-forest), Eric Natzke, Grant Skinner, tipi de la kirupa si flashkit, Mike Chambers, unul de la Disney (probabil Elmer) si altii de care voi scrie in curand.

Va pup si plec la un exercitiu de final: compun acronimul pentru Museum of Contemporary Art Chicago. Ha, ha!

Poze Chicago

amo — Sun, 30 Sep 2007 18:38:04 +0000

Niste poze din Chicago mai jos:

Chicago

amo — Sun, 30 Sep 2007 18:31:36 +0000

Buna ziua din Chicago.

Insumat, de cand ne-am trezit sa plecam inspre aeroport pana acum cand ajungem in pat au trecut mai bine de 24 de ore. Prin urmare au trecut peste 24 de ore. Asadar 24 de ore. Sau mai mult. Ma rog. Important e ca Ovi e fantastic. Om mai maleabil eu n-am vazut, ia forma vasului si adoarme in orice pozitie, orice loc, orice ora. Pe cuvant ca n-am mai vazut om care sa adorma la comanda, asta din secunda in care i-ai spus play dead. Bestial!

Ce concluzie reiese din primele fraze? Da prieteni, suntem vii, dam voiosi din coada si vorbim americana prin metropolele lumii. Tibi FaceFarmec, El Lider Minimo (Cosma) si subsemnatul (Printu Mondial) promitem sa marcam multe goluri pe aici. Calatoria a inceput cu Ovi murat rau de tot, drogat cu Xanax si infiorat de placere la atingerea cardurilor de credit. Baietii incepe sa mananca si sa beie produse felurite preparate in spatele Boeing-ului pana in momentul in care vede lista cu alcool. Asadar, incepe sa beie vin si amarula pana se face pula, sa ma scuze doamnele.

E momentul in care se vad primii americani la sol (se recunosc dupa caschete) si News York-ul. Ma rog, se pare ca nu e New York-ul ci Boston-ul – partea de nord a Statelor Unite pare un oras enorm (practic de la Boston spre New York si apoi inspre Chicago unde am sosit) deoarece sunt case lipite peste tot. Se pot considera prin urmare ca fiind acelasi oras. Nu prea vad cum se face diferentiere administrativa da’ cred ca au pus unguri ca zona de tampon. Tin sa mentionez ca JFK (aerogara) e un JEG, JEG, JEG. Culoare inguste, scari de tziment, o sala de control pasapoarte super mica cu vreo 3 functionari (din 12 ghisee) care controlau in timp ce se scarpinau la ouale lor chinezesti (da, erau asians) si multa multa lume care astepta in linii. Mai aveau putin si bagau tigani de-ai nostri care sa vanda porumb fiert. Era sa pierdem avionul, pana la urma am combinat-o pe una de culoare cioara-deschis de la securitate sa ne lase in fata si iata-ne scapati. Inca un coridor, inca un control si ajungem in zona cu gate-urile fugind dupa conexiunea de Chicago. Murphy se pare ca a fost arhitect sef pentru ca avionul nostru e la ultima poarta, in curul lumii. Ghiseul arata a McDonald’s, mai au putin si vand hot dog acolo. Ne baga astia din nou pe scari, apoi pe pista printr-un coridor acoperit de panze (e pe bune) si ajungem la un avion din perioada lui Traian Vuia. N-am trait in viata mea cutremuraturi asa violente ca la zborul asta (tremura epava din toate niturile, se inclina, bubuia si paraia de ziceai ca ii e dor de muzeu)

Finally, Chicago. DIFERENTA. Chicago rules – are baieti mult mai misto, fetele care zambesc, curat si mega modern. Evident, in buna traditie din Brasov luam taxi-ul, e prea confortabil ca sa zici nu. Dupa cateva vizite prin Chicago ma declar multumit: mi-au respectat 100% sfaturile. Orasul e destul de greu de imaginat, se dezvolta pe inaltime (sunt 3 nivele, inclusiv stazile si trenurile/metro-urile interioare). Cand zic strazi supraetajate nu ma refer la un pod sau o chestie de-asta, ma refer la zone gen Magheru sau Universitatii cu trotuare, intrare in magazine, intersectii si tot ce trebuie. Singura chestie care iti spune ca nu esti on common ground e faptul ca trotoarul tremura cand trece cate un bus pe margine. Skyline-ul e bestial, zgarie nori intre care trec canale cu vaporase, strazi pe dedesubt, trenuri pe deasupra, spectaculos ca naiba. Parcurile sunt combinatie de modern cu verde integrate excelent si de o curatenie exemplara. Cu gura cascata pe sus mai avem timp sa ne mai uitam destul de rar si in jur: trece o artista, ne uitam la ea si ne dam seama de specializare: flaut cu mustati.

Au trecut ai lui Ovi pe aici, ne-au dus la Muzeul de Stiinta si Industrie unde am vazut un U-Boat real (U-505), chestii misto de sunet si casti de Darth Vader. Plus genetica, aerospace, imaging, etc. grupate intr-o chestie care se traduce prin FAMILY FUN. Peste tot treaba cu fun s-a schimbat in Family Fun, the new shit. De acolo mai departe sa ne jucam la Navy Pier, un fel de sat de vacanta pe malul lacului Michigan si vizita cu un vaporica pe Chicago River prin downtown, financial district si scrapers. Ce sa zic, de vis, o poezie. De magazine inca n-am avut timp si o chestie misto e faptul ca nu imi merge cardul pe net asadar nu stiu cum fac cu comenzile de la apple.com. Daca aveti idei bagati comentarii ca sa iau o decizie din timp.

Apropo de JFK si New York, ne-au pierdut si bagajele pe acolo, au venit fraierele la o zi dupa noi.

Va pup,
Printu Mondial, lideru mareelor.